aikan despre manga şi anime
alege un skin »

Review: Otaku Festival I

S-au spus deja multe despre Otaku Festival 2006 [1]. În calitatea sa de primă ediţie a suscitat un interes firesc din partea fanilor, precum şi o gamă de emoţii puternice. Unii au fost mulţumiţi de rezultat, alţii nu. Nu au lipsit păreri extreme din ambele direcţii.

Înainte de a-mi spune părerea aş vrea precizez că îmi doresc ca acest review să nu fie luat neapărat ca o critică la adresa primei ediţii a festivalului, ci o propunere de îmbunătăţire a celor ce vor urma. Pentru că sînt convins că vor mai fi şi că cei care l-au făcut posibil pe primul vor încerca să facă mai mult de fiecare dată.

Citiţi şi părerile altora. [2]

1. Puţină istorie şi perspectivă

Cred că în primul rînd este necesar să înţelegem conjunctura în care s-a născut Otaku Festival. Invariabil, au fost făcute comparaţii cu mult mai titratele evenimente similare din Japonia, SUA sau chiar cu cele apropiate, din Ungaria.

Din păcate, anime şi manga în România încă nu constituie un subiect suficient de interesant pentru a atrage sponsori şi atenţie în cantităţi deosebite. Să ne reamintim că noua generaţie intelectuală abia începe să se afirme; că industria de carte este singura care suscită cu chiu cu vai interesul maselor de consumatori români, urmată la mare distanţă de firava industrie cinematografică.

Nu vreau să vorbesc despre eventualitatea unor producţii manga şi anime autohtone pentru că este mult, mult prea devreme. Vreau totuşi să subliniez că percepţia publicului românesc cu privire la aceste două genuri artistice este puternic deformată. Manga este echivalată cu benzile desenate iar anime cu desenele animate (atunci cînd nu este considerată hentai, deci pornografie). Cu alte cuvinte, majoritatea românilor îşi închipuie că sînt destinate ori copiilor, ori adulţilor perverşi.

Timp de mai bine de o decadă, după revoluţie, diverse canale de televiziune româneşti, în special TVR, au făcut tentative de a exploata interesul incipient pentru anime. S-au difuzat seriale precum Dragon Ball şi Sailor Moon, iar după răspîndirea televiziunii prin cablu a apărut de asemenea accesul la televiziuni străine. Pe canale precum M6 sau Rai Uno au putut fi urmărite producţii de nivel mai înalt, precum Neon Genesis Evangelion, Gundam Wing sau Kimagure Orange Road. Dar bariera limbii şi-a spus cuvîntul, rezultînd că generaţia actuală de fani a crescut aproape în exclusivitate cu emisiunile româneşti.

În ultimii ani prezenţa anime şi manga s-a impus poate mai mult decît în toţi cei dinainte. Au apărut mini-documentare şi emisiuni. Au fost difuzate filme şi seriale mai noi pe diverse canale TV. Au apărut, timid, magazine online care comercializează manga. Au apărut canale TV care tratează anime ca pe mai mult decît ceva ocazional. Conectivitatea Internet tot mai crescută a făcut posibile comunităţi online şi accesul la versiuni fansub ale celor mai recente cărţi şi seriale. Au apărut producţii doujinshi autohtone, tentative de manga original românesc, AMV-uri, traduceri de subtitrări în română.

Cu toate acestea, în afara micului cerc de cunoscători interesul este în continuare cvasi-inexistent. Pentru a deveni viabil ca fenomen, consumul de manga şi anime are nevoie de o masă critică bazată pe interese comerciale, lucru care este simultan dorit şi temut de fanii existenţi.

2. Un efort de amatori

Veţi înţelege, sper, din cele de mai sus, de ce Otaku Festival a fost un efort realizat în proporţie de 90% de amatori în domeniul organizării de evenimente.

Nu au existat sponsorizări remarcabile, deci nu a existat o recuzită, o promovare, o dotare sau un interes general remarcabil. Au existat însă oameni care timp de cîteva săptămîni au dormit doar cîteva ore pe noapte pentru a face ca un vis să devină realitate.

Rezultatele concrete: o ediţie braşoveană şi una în capitală. Sala Rotundă din Teatrul Naţional obţinută datorită unor persoane care au fost descrise drept "minţi luminate". Dotări realizate în principal din materiale aduse de acasă de organizatori: scaune, mese, console de jocuri şi televizoare, calculatoare şi un proiector. Afişe realizate cu un buget limitat. Un website [3] adecvat. Un "after party" primit cu sentimente amestecate, considerat mai reuşit în Braşov şi mai puţin la Bucureşti, în principal datorită alegerii locaţiei. A, şi să nu uităm primul număr al revistei Otaku Magazin [4].

Un efort decent, care a lăsat un gust amar doar celor care şi-au pus prea multe speranţe în acest prim experiment.

3. Şi totuşi...

...dincolo de aparenţa austeră şi speranţele înşelate a existat valoare şi un entuziasm sincer.

O mulţime de oameni de care dădeai imediat ce coborai din lift la etajul 4 al Teatrului Naţional. Abundenţa de public a fost cea mai plăcută surpriză pentru mine personal. S-a vehiculat cifra de 500 de persoane ca total pentru prima zi.

O masă patronată de bannere cu mascota Otaku Festival, unde diverse cărţi manga româneşti şi străine au menţinut viu ore în şir interesul vizitatorilor. (Ştiu că a trebuit să aştept puţin pînă am reuşit să ajung lîngă masă.)

Un perete plin de desene, mai mult sau mai puţin apropiate stilului japonez dar nu mai puţin frumoase, acompaniate de montaje de figurine mecha şi de facturi ceva mai abstracte. (Aici simt nevoia să aduc aminte celor care au protestat că pasiunea pentru manga şi anime transcede filmele şi benzile desenate şi se manifesta şi în modelism.) Îndrăznesc să speculez că zona de desene şi modele a fost, alături de cea de proiecţii, cea mai populară. A fost cu siguranţă cea mai mult pozată.

Mese unde jocurile de Go şi Yu-gi-oh au atras foarte mulţi curioşi, dintre care unii luau pentru prima oară contactul cu ele.

O zonă dedicată jocurilor de PC sau consolă specifice, şi un turneu dedicat lor.

Ultima, dar nu cea din urmă, o tribună completată de scaune, unde s-au proiectat aproape non-stop AMV-uri şi filme, unde apariţiile lui Usagi din Sailor Moon sau ale personajelor din Final Fantasy au fost aplaudate la scenă deschisă.

4. Cum a fost?

Puteți începe prin a urmări cîteva imagini [5].

Shakazulu, care m-a însoţit şi care nu este neapărat un cunoscător anime dar posedă spirit critic şi cultura de rigoare, a spus: "Prea puţin «feeling» japonez, dar a fost frumos."

Sînt nevoit să fiu şi să nu fiu de acord cu el. De fapt, bănuiesc la ce se aştepta, deoarece aceleaşi aşteptări au existat în fundul minţii mai multora dintre noi. La desene cu un mai puternic specific manga, la decoraţiuni mai vibrante, la cosplay, la artişti doujinshi care să-şi ofere propriile creaţii, la o proporţie mai mare de asiatici în public. Ştiţi senzaţia, şi ştiţi că este prematur.

Şi trebuie să spun că într-adevăr mi-a plăcut. Sentimentul prezenţei unui număr atît de impresionant de persoane co-interesate de subiectul festivalului a fost deosebit. Dacă această ediţie a demonstrat ceva a fost că există interes, că se poate, că a participa alături de alţii ca tine la un eveniment ca acesta poate fi ceva minunat.

5. Sugestii pentru ediţiile viitoare

O sonorizare adecvată. Au existat momente în care a fost nevoie ca cineva să se adreseze publicului, uneori împotriva voinţei respectivului public :) şi ar fi fost necesar aşa ceva.

Feelingul japonez nu e practic astăzi, pentru că ar fi însemnat să renunţi la multe dintre producţiile artistice autohtone, de exemplu, pe considerente în definitiv arbitrare. Dar sper că va fi tot mai pregnant la ediţiile viitoare.

...dar totodată n-aș vrea să se exagereze. Avem și noi spirit artistic foarte bogat și aș prefera să văd cum la intersecția dintre cele două culturi răsare ceva complet nou.

Conţinutul ar trebui să fie cît mai bogat posibil. Anul acesta a existat o diversitate bine venită şi singurul lucru pe care pot să-l recomand este o cantitate mai mare. Mai multe proiecţii, mai multe calculatoare cu jocuri, turnee de Go, concurs de AMV-uri, mai mulţi invitaţi care să exprime chestii interesante din interiorul fenomenului.

Apoi promovare mai agresivă, decoraţiuni mai vii şi pe specific, locaţii mai atent alese. Acestea depind de sponsorizări, sînt de acord, dar este la fel de adevărat că fără ele nu se va putea da o notă profesionistă festivalului.

Cosplay! Evident, sînt conştient de faptul că termenul desemnează de fapt o experienţă în primul rînd personală, şi că adevăratul cosplay se face de către amatori, din pasiune. Dar pînă să ajungem acolo cred că se pot găsi animatoare care să pozeze îmbrăcate în personaje din Sailor Moon, Kiddy Grade sau Dragon Ball. Mercantil, dar eficient.

Nu în ultimul rînd, simt nevoia să pledez împotriva fragmentării festivalului în mai multe oraşe. Nu există resursele şi anvergura necesare unei asemenea separări. Ştiu că unii fani vor avea probleme cu deplasarea, dar cred că vor putea fi depăşite dacă data de desfăşurare e anunţată din timp. Nici măcar nu recomand neapărat capitala (sincer, cred că există alte oraşe mai frumoase în România), dar cred că e important să se concentreze eforturile asupra unui singur oraş în fiecare an. Eventual, poate fi mereu altul, prin rotaţie.

Şi ajung în fine la ceea ce am simţit că a fost marele absent al acestei prime ediţii: fenomenul doujinshi. Voi simţi împăcare atunci cînd voi vedea la o ediţie viitoare măcar un colţ cu 2-3 mese, unde artişti autohtoni să ofere spre vînzare pe sume modice exemplare din propriile creaţii manga originale, indiferent că au doar 8 pagini, au fost scoase la o imprimantă laser şi legate cu capse.

Yume ka? Vom vedea.

Ce părere ai despre acest articol? Dă-i o notă:
GroaznicMediocruDecentBunExcelent (încă n-a votat nimeni, fii tu primul/prima!)
Loading ... Loading ...

Acest articol a fost publicat pe 08-10-2006 sub categoriile evenimente, fandom, teorie. Puteţi urmări comentariile prin acest feed RSS. Puteţi lăsa un comentariu sau face un trackback.

5 comentarii la "Review: Otaku Festival I":


  1. [identicon]

    [] Scris de ruxi pe 12-10-2006, la ora 10:17:

    Da, exact cum ma asteptam. Un review de bun simt si cu argumente si sugestii. Chiar mi-a facut placere sa citesc si o sa “colectionez” propunerile pentru o mai buna organizare ca sa le inaintez si “autoritatilor” lol. Te astept si cu pareri despre revista :) Btw, vii si tu diseara la TNB? :)


  2. [identicon]

    [] Scris de Probably me pe 12-10-2006, la ora 18:37:

    După cum mi se arată programul, probabil că nu. :( Nu e o întîmplare că n-am fost niciodată la întîlnirile de joi.

    Mulţumesc pentru aprecieri şi o să spun sigur ceva şi despre revistă după ce-o citesc.


  3. [identicon]

    [] Scris de ruxi pe 12-10-2006, la ora 18:48:

    :( asta e…dar chiar mi-ar fi placut sa vorbim face to face (off topic: am observat ca asculti PJ Harvey..ce fain). La intalniri credeam ca nu vii din principiu :)))


  4. [identicon]

    [] Scris de inkamon pe 26-10-2006, la ora 11:29:

    Hei, Salut…
    mi-am facut cont doar pt a-ti multumi pentru review… E cel mai inteligent si mai constient de pana acum. Simt si eu nevoia ca si Ruxi sa ne intalnim sa vorbim face to face… Poate gasim alta zi, ca nici mie nu-mi cadreaza mereu joia. Absolut tot ce ai scris e adevarat si sugestiile sunt foarte de bun simt si le voi da un copy-paste pe blogul nostru de sedintze ;P. 10X again


  5. [identicon]

    [] Scris de Probably me pe 29-10-2006, la ora 19:11:

    Cu plăcere, Inka. Sper şi eu să ne întîlnim într-o bună zi, şi că o să-ţi păstrezi părerea după citirea recenziei primului număr din Otaku Magazin. ;)

Lasă un comentariu:






* cîmpurile cu steluță trebuie completate neapărat

Comentariu:

Smilies: (click to append)

W.I.T.C.H. & CORip-AnimeHardware AnimeAnime-SoulMangaShop
Otaku Camp